Baschetul românesc de club, în ascensiune

Cu echipe naționale de seniori care se află pe locurile 54 în lume (25, în Europa), la feminin, respectiv 61 (32, în Europa), la masculin, baschetul românesc este departe de lumea bună a acestei discipline sportive, la nivel internațional. Iar ca tradiție și ca performanțe, în România, nu se poate compara cu handbalul sau cu voleiul, dintre sporturile de echipă care se desfășoară în sală.

Dar, conform ultimului Anuar al Sportului făcut public de Agenția Națională pentru Sport, în anul 2022, Federația Română de Baschet avea al treilea număr de structuri sportive afiliate din țară (309), după cele de fotbal și de tenis, și al patrulea număr de sportivi seniori legitimați (4189) dintre forurile naționale recunoscute de către autoritatea guvernamentală în domeniul sportului.

Iar baschetul românesc la nivel de club începe tot mai mult să fie vizibil pe plan internațional.

Dacă în urmă cu aproape 20 de ani, CSU Asesoft Ploiești reușea să obțină primul și, până acum, singurul trofeu european din istoria baschetului românesc, cîștigând FIBA EuropeCup, în prezent, principalii „ambasadori” ai baschetului românesc sunt echipele campioane Sepsi SIC Sfântu Gheorghe, la feminin, respectiv U BT Cluj-Napoca, la masculin.

Cele două cluburi au reușit, în actualul sezon, premiere pentru România, conform noului sistem de organizare al baschetului de club la nivel european începând cu a doua jumătate a anilor ’90.

Sepsi a debutat în cea mai puternică întrecere europeană, FIBA EuroLeague, iar U BT Cluj a obținut calificarea în sferturile de finală ale EuroCup (a doua competiție europeană ca valoare, în care participă pentru al doilea an la rând).

Fenomenul baschetului feminin, la Sfântu Gheorghe

Câștigătoare a titlului național în precedentele șapte ediții de campionat (exceptând sezonul înghețat din anul 2020, din cauza pandemiei de Covid-19), Sepsi SIC Sfântu Gheorghe, echipă antrenată de Zoran Mikes, a debutat onorabil în cea mai puternică întrecere europeană de cluburi.

Chiar dacă a obținut numai două victorii, în sezonul regulat (la care s-a calificat după victoria din dublă manșă cu TTT Riga, din Letonia), din 14 partide (toate rezultatele – aici), a avut în componență două dintre cele mai valoroase jucătoare ale competiției: Borislava Hristova și Morgan Green.

Jucătoare din Bulgaria, Hristova a fost a patra marcatoare a întrecerii, cu o medie de 16.8 puncte pe meci (cea mai prolifică marcatoare a fost americanca Marina Mabrey, de la Cukurova Basketbol Mersin, din Turcia, cu 19.2 puncte pe meci).

În plus, baschetbalista echipei covăsnene a realizat și a patra performanță a sezonului în privința punctelor marcate într-un singur meci, cu 28 de puncte înscrise în jocul disputat pe teren propriu, în 6 decembrie 2023, cu Casademont Zaragoza (Spania), încheiat cu victoria la limită a ibericelor, în prelungiri (scor 68-69).

În privința jucătoarei americane Morgan Green, aceasta a fost chiar principala pasatoare a competiției, cu 6.7 pase decisive pe meci.

Totodată, Green (a doua marcatoare a echipei, cu 12.7 puncte pe meci) a fost cea mai eficientă jucătoare a campioanei României, cu un indice de performanță de 13.3 (a 23-a, la general, în sezonul regulat), fiind și a zecea sportivă din competiție la capitolul intercepții (1.7 intercepții pe meci).

Sportiva americană s-a numărat și printre cele mai bune jucătoare de la aruncările de la distanță, bifând a treia performanță a competiției la coșurile de 3 puncte marcate într-un singur meci (6 – în confruntarea, de pe teren propriu, din 11 octombrie 2023, cu campioana Italiei, Beretta Famila Schio, câștigat de peninsulare, cu 70-58).

Ar mai fi de menționat și că Masa Jankovic, din Serbia, a înregistrat una dintre cele mai bune performanțe ale sezonului regulat în privința recuperărilor ofensive (6 – în meciul de acasă, cu Casademont Zaragoza).

U-BT Cluj-Napoca, în progres continuu

Spre deosebire de campioana din baschetul feminin, deținătoarea titlului național la masculin, U-BT Cluj-Napoca, are o istorie mai mare. Echipa din Cluj a câștigat titlul de campioană a României în opt rânduri, în precedentele trei ediții de campionat, iar prima oară – în 1992.

Clubul ardelean a arătat, în ultimii ani, un progres continuu, de la sezon la sezon, iar în prezent are cea mai de succes campanie europeană a unei echipe românești din perioada modernă.

Antrenată de fostul internațional român Mihai Silvășan, campioana României și-a câștigat dreptul de a juca direct în sferturile de finală ale celei de-a doua competiții europene ca valoare – EuroCup.

U-BT Cluj-Napoca a avut un sezon regulat cu 13 victorii în 18 partide, clasându-se pe locul secund în Grupa B, în urma echipei franceze Mincidelice JL Bourg en Bresse (14 victorii). Echipele clasate pe primele două locuri din cele două grupe în sezonul regulat s-au calificat direct în sferturile de finală, în vreme ce cluburile de pe locurile 3-6 vor juca în optimile de finală pentru celelalte patru locuri disponibile în sferturi.

Clasamentul – aici.

În privința statisticilor individuale de la campioana României, cubanezul Karel Guzman este liderul competiției la capitolul intercepții, cu o medie de 2.3 intercepții pe meci.

În plus, americanul Jarell Eddie este unul dintre cei mai buni marcatori de la distanță din întrecere, cu o medie de 2.7 coșuri marcate de 3 puncte și cu un procentaj de reușită de 48.5%.

De remarcat și faptul că U-BT Cluj-Napoca a avut în două rânduri MVP-ul etapei, prin Karel Guzman și Emanuel Cățe.

Guzman a fost MVP în etapa a șaptea, în care ardelenii au învins, în deplasare, pe italienii de la Dolomiti Energia Trento (scor 98-60), cubanezul având un indice de performanță de 34, realizând „double-double”, cu 14 puncte și 12 recuperări, la care a adăugat și 5 pase decisive, precum și 3 intercepții și 2 capace.

Românul Emanuel Cățe a fost desemnat MVP al etapei 17, în care U-BT a obținut una dintre cele mai memorabile victorii din istorie, întrecând, în deplasare, echipa spaniolă Dreamland Gran Canaria, scor 113-111, după prelungiri, în urma unei reveniri de la un deficit de 19 puncte.

Cel mai valoros jucător român al momentului a realizat, în acel joc, cea mai bună performanță a clubului clujean la capitolul eficiență, în EuroCup, cu un indice de performanță de 38.

Cățe a marcat 23 de puncte, cu procentaj perfect din acțiune (8/8 – 2p; 1/1 – 3p), 10 recuperări, 3 pase decisive, 2 intercepții și 2 capace.

La nivel de club, în istorie, România are trei performanțe notabile, obținute în anii ’60-’70, în Cupa Campionilor Europeni, care era, pe vremea aceea, cea mai importantă competiție europeană.

La feminin, Politehnica București a fost, în două rânduri, semifinalistă (în sezoanele 1968-1969 și 1973-1974), iar la masculin tot până în „careul de ași” a ajuns și Steaua București (sau CCA, cum mai era cunoscut în acea perioadă clubul sportiv al Armatei Române) – în sezonul 1960-1961.

Foto: FIBA / U-BT Cluj-Napoca