| |

Cupa „Memorialul Ștefan Moldanschi” – oameni care țin o comunitate în viață

Există oameni care nu lasă timpul să șteargă ceea ce au construit. Oameni care, fără să ceară nimic, continuă să pună umărul acolo unde alții ar renunța. În scrima ploieșteană, un astfel de om este Claudiu Moldanschi, fiul celui care a fost Ștefan Moldanschi – antrenor, multiplu campion național și una dintre figurile care au modelat generații întregi la CS Petrolul Ploiești.

Dacă ediția trecută a Cupei „Memorialul Ștefan Moldanschi” a fost o celebrare a tradiției, ediția a IX-a, din 9–10 mai 2026, a fost o demonstrație de rezistență, reușind să strângă o comunitate în jurul unui nume care încă inspiră.

Un organizator care nu se oprește

Claudiu Moldanschi a început la club exact cum încep oamenii care nu caută lumina reflectoarelor: ca voluntar. A preluat secția într‑un moment în care scrima ploieșteană părea să se stingă, iar astăzi este singurul antrenor al acesteia. Tot el a coordonat și organizarea competiției dedicate tatălui său.

Dar, nu chiar singur. A avut lângă el ceea ce nu apare în bilanțuri: familie, rude, prieteni, oameni care au venit să ajute fără să întrebe „cine plătește?”. În sala Școlii „Grigore Moisil”, transformată pentru două zile într‑un mic centru al scrimei, s‑a simțit spiritul pur al sportului: pasiune, emoție, copii care descoperă sportul, părinți care învață să‑și susțină copiii indiferent de rezultat.

Aproape 270 de sportivi din România, Republica Moldova și Bulgaria au concurat în probele de floretă. Printre invitați s‑a numărat și Roxana Bârlădeanu (Scarlat), secretarul general al Federației Române de Scrimă, vicecampioană olimpică la Atlanta 1996 cu echipa și multiplă medaliată la Mondiale și Europene, care a oficiat festivitatea de premiere.

Speranțe pentru viitor

Profitând de prezența reprezentantei forului național, antrenorul de la CS Petrolul a readus în discuție posibilitatea organizării unei Cupe a României la Ploiești.

Potrivit acestuia, există deja discuții cu Federația Română de Scrimă pentru ca, în a doua parte a anului, orașul să găzduiască un concurs național la Sala Olimpia, cea mai mare arenă din județul Prahova. Ar fi un pas uriaș: vizibilitate, interes crescut și, poate, atragerea unor sponsori care să susțină secția.

Următorul pas: implicarea municipalității ploieștene.

Resurse puține, dar suflet mare

Bugetul secției de scrimă rămâne redus la clubul ploieștean – o realitate, în general, comună cluburilor aflate în subordinea Agenției Naționale pentru Sport. Cu toate acestea, Claudiu Moldanschi nu renunță. Anul trecut, clubul a pus în mișcare un proiect de selecție prin Consiliul Județean Prahova, un pas necesar, dar care poate fi extins.

O selecție mai amplă ar însemna atragerea către scrimă a mai multor copii cu potențial, dar ar necesita și mai multe echipamente, mai multe planșe și un staff tehnic mai numeros.

Soluția firească ar fi sprijinul din mediul privat. Însă, după cum spune antrenorul, totul pleacă de la educație. Societatea încă nu este suficient de deschisă pentru a înțelege beneficiile practicării unui sport precum scrima – un sport care dezvoltă forța, viteza, echilibrul, coordonarea, dar și concentrarea, gândirea strategică și capacitatea de decizie rapidă.

Așa că se merge înainte cu ceea ce există: muncă, voluntariat, improvizație, pasiune.

Când performanța pleacă spre alte orizonturi

Realitatea cluburilor mici este aceeași: cei mai buni pleacă. La Ploiești, doi dintre sportivii cu rezultate și potențial au ajuns la Steaua, unde condițiile de pregătire sunt incomparabil mai bune. Printre ei, se regăsește și Alexandru Macovei, medaliat național, unul dintre copiii crescuți în sala Petrolului.

Nu e o pierdere ușoară. Mai ales în condițiile în care ar fi avut o echipă care să lupte la medalii. Dar, Claudiu Moldanschi înțelege drumul ales de foștii săi elevi. Asta înseamnă să fii antrenor, nu doar instructor.

Tradiție continuată

Cupa „Memorialul Ștefan Moldanschi” nu este doar un eveniment sportiv care onorează un nume. Este o formă de continuitate. O punte între generații. O dovadă că tradiția poate fi dusă mai departe chiar și atunci când resursele sunt puține.

Pentru că în fiecare copil care intră pe planșă se vede câte puțin din ceea ce Ștefan Moldanschi a lăsat în urmă. Pentru că există oameni – puțini, dar esențiali – care aduc plusvaloare comunității fără să ceară nimic în schimb.

Rezultatele de la fiecare categorie, primele trei poziții

Cadeți – fete: Locul 1: Delia Marin, CSTA; Locul 2: Antonia Stănescu, CS Petrolul Ploiești; Locul 3: Amalia Sidoreac, CSM Corona; Locul 3: Catrinel Dubău, Atlas Invictus;

Cadeți – băieți: Locul 1: Robert Ghețu, CS Rapid; Locul 2: Mihnea Ion, ACS Aramis; Locul 3: Matei Cojanu, CSM Corona; Locul 3: Radu Andronic, CSM Corona.

Copii 12–13 ani – fete: Locul 1: Savina Petrov, Fencing Club Shumen 1951 (Bulgaria); Locul 2: Amalia Sidoreac, CSM Corona; Locul 3: Amina Bondarenco, Școala de Scrimă (Republica Moldova); Locul 3: Aleksandra Bachvarova, Fencing Club Shumen 1951 (Bulgaria).

Copii 12–13 ani – băieți: Locul 1: Andrei Mărtișcă, CS Petrolul Ploiești; Locul 2: George Bia, ACS Aramis; Locul 3: Mihai Frangulea, CS Petrolul Ploiești; Locul 3: David Cojanu, CSM Corona.

Copii 10–11 ani – fete Locul 1: Andreea Pelaghie, CS Petrolul Ploiești; Locul 2: Atanasia Caponi, Asalt Sibiu; Locul 3: Amy Schwartzenberg, CSTA; Locul 3: Alexandra Goliță, CSM Corona.

Copii 10–11 ani – băieți: Locul 1: Adam Miclea, CSU Politehnica; Locul 2: Filip Drăgan, Asalt Sibiu; Locul 3: Ivan Vodenicharov, Fencing Club Shumen 1951 (Bulgaria); Locul 3: Alexandru Turcuman, ACS Floreta.

Copii 8–9 ani – fete: Locul 1: Amy Schwartzenberg, CSTA; Locul 2: Teodora Olea, România; Locul 3: Valeria Gheorghe, ACS Aramis; Locul 3: Natalia Tomescu, CS Rapid.

Copii 8–9 ani – băieți: Locul 1: Tudor Ichim, ACS Aramis; Locul 2: Vladimir Voicu, Atlas Invictus; Locul 3: Charbel Chahine, ACS Excalibur; Locul 3: Cezar Buhos, Atlas Invictus.

Împărtășește: