|

Un nou început

În 2004 s-a întâmplat și inevitabilul. „M-am lăsat”, așa cum se spune printre sportivi. Chiar dacă îmi doream să mai merg la o Olimpiadă, cea de la Atena, lucrurile nu au stat tocmai cum le plănuiesem eu. O accidentare la umăr a pus capăt pregătirii mele. Am așteptat și m-am pregătit încă patru ani, deși vârsta mea era destul de mare pentru un înotător, pentru încă un vis, pentru că așa îi pot spune unei participări la Olimpiadă. Ar fi fost a III-a. Însă, nu întotdeauna planurile coincid și cu realitatea.

Din momentul accidentării, am știut că nu voi mai înota. Doar ca să prind o finală națională nu ar fi fost de ajuns. În plus, generația tânără, copii de 15-17 ani, avea toate atuurile, eu ajungând atunci la 25 de ani. Chiar dacă ai o experiență mult mai vastă, trebuie să recunoști că șansele tale sunt diminuate odată cu trecerea timpului, deoarece corpul nu mai ascultă așa cum o făcea altădată, nu mai vrea să treacă prin durere și nici nu mai are aceeași capacitate de a îndura niște eforturi inimaginabile.

Conștientă fiind de aceste lucruri, am decis că este mai bine să ma retrag din activitate cât încă sunt campioană națională. Indiferent de ceea ce mi-ar fi adus viitorul, știam că nu mai există cale de întoarcere la nivelul pe care îl atinsesem odată, așa că am decis că este mai bine să spun “la revedere” acestei vieți de sportiv, atât de frumoasă, de altfel, deși despărțirea nu a fost deloc ușoară.

Acum, la 10 ani de la acel moment, pot spune că a fost decizia corectă și înțeleg că, datorită experiențelor prin care am trecut în cariera de sportiv, pot oferi ceva în schimb, “de pe marginea bazinului”, noilor generații.
Iar după o experiență de peste 20 de ani în sportul de performanță am realizat că nu întotdeauna se înțelege ceea ce înseamnă cu adevărat acest fenomen, al sportului.

De regulă, legătura dintre sportiv și spectator se face prin „lentila” mass-media, care poate deforma realitatea, chiar și fără să se dorească acest lucru. În plus, foarte rar se pătrunde în profunzimea fenomenului, a ceea ce înseamnă viața de sportiv, din toate punctele de vedere, cu emoțiile și sentimentele pe care le are un atlet, care, până la urmă, este tot o persoană ca toți ceilalți, cu perfecțiunile și imperfecțiunile sale.

De aceea am gândit această platformă online prin care, împreună cu profesioniști din domeniul media și al sportului, să prezentăm ceea ce se află în spatele performanțelor, a oamenilor pe care îi vedem concurând, fie că ne aflăm în tribune, ori în fața televizorului, ceea ce înseamnă o carieră sportivă și caracterele pe care sportul le ajută să se formeze.

Vom încerca să aflăm, într-un mod nefiltrat, chiar din perspectiva celor din fenomen de ce este nevoie să atingi nivelul înalt de performanță, ce lucruri sunt cu adevărat importante pentru cineva care dorește să fie acolo sus, în topul celor mai buni, să prezentăm oameni extraordinari, care și-au construit o carieră și un destin bazate pe valori autentice.

Nu pretind că toată lumea este numai zahăr și miere, însă, îmi doresc să aducem în față oamenii cu adevărat de caracter și care nu-și doresc să fie cunoscuți ca urmare a unor povești de alcov. Există sportivi, antrenori, profesori, doctori, mentori, care sunt în domeniu și au ceva de spus, dar puțini au stat să le asculte poveștile, care, de multe ori, se întâmplă să fie fascinante, deoarece așa este sportul, până la urmă.

Scopul meu definitiv ar fi acela de a schimba modul în care oamenii, mass-media și persoanele din sport converg într-o lume în care toți suntem conectați prin iubirea pe care o purtăm sportului.

Împărtășește: