Sportul trebuie să reprezinte un spectacol

În urmă cu câteva zile, președintele clubului ISports Ploiești, Ionuț Urzeală, a atras atenția asupra faptului că actualul model de organizare în sportul românesc „nu este sănătos”. „Sportul trebuie să fie spectacol. Trebuie să creăm un mediu în care accesul la sport să fie firesc, captivant și să atragă tot mai mulți oameni către mișcare”, a spus acesta. Este o idee care merită dezbătută și analizată.

Într-adevăr, în momentul de față, se direcționează sume importante de bani, în special din partea autorităților administrației publice, către sportul de performanță, fără să existe o strategie reală de a valorifica într-un fel investițiile realizate.

În plus, există un interes scăzut pentru dezvoltarea infrastructurii și a oferi, astfel, comunității acces mai ușor la a practica un sport, ceea ce ar duce, totuși, la o bază de selecție mai mare pentru sportul de performanță, dar și la o societate mai sănătoasă.

Un alt aspect important adus în discuție de Ionuț Urzeală (care a început la clubul său un proiect în privința schimbării mentalității în sport, punând accent mai mare pe educație – despre care am scris aici) îl reprezintă faptul că, pentru un ecosistem sportiv sănătos, ar fi nevoie de indicatori de performanță, printre care să se regăsească: numărul de evenimente organizate; numărul de spectatori locali și din afara orașului; numărul de sponsori care investesc în sport; impactul mediatic al sportului în comunitate; creșterea numărului de practicanți activi ai sportului, nu doar la nivel de performanță, ci și ca stil de viață; numărul de parteneriate între cluburi și instituții educaționale pentru promovarea sportului în rândul tinerilor; dezvoltarea infrastructurii sportive accesibile comunității.

Viziunea sa despre sport se pare că a ajuns la o parte a autorităților locale (aici) și poate reprezenta un prim pas. Dar, pentru a putea fi luate în considerare cu adevărat și a produce o schimbare, aceste propuneri trebuie dezbătute cu toți factorii de decizie de la nivelul autorităților locale și nu numai, precum, în special, cu oamenii implicați direct în sport. După aceea, împreună, să se găsească și soluții realiste cu privire la modalitatea de aplicare. Pentru că există un sistem și este clar că acesta trebuie regândit, pentru binele comunității.

În fotografia principală a acestui articol este un teren de fotbal din Ghana, în Africa, o țară care, în 2023, avea un PIB (produs intern brut) de aproape cinci ori mai mic decât al României. Mi s-a părut o imagine potrivită, deoarece arată faptul că în orice comunitate este nevoie de sport, indiferent de nivelul său economic, iar punctul de plecare îl reprezintă infrastructura.

În urmă cu trei ani, am ajuns în Budapesta, capitala Ungariei, unde în mijlocul orașului se găsește Insula Margareta, o zonă cu terenuri de fotbal, cu pistă de atletism, terenuri de handbal și de volei pe nisip, cu bazine de înot, cu piste de alergare și de ciclism. Iar locul era plin de oameni, nu doar tineri, care făceau sport. Și cei mai mulți, cu siguranță, nu erau sportivi de performanță.

În ceea ce privește impactul economic pe care un eveniment sportiv major îl poate avea într-o comunitate, de exemplu, ediția de anul trecut a Cupei Americii la yachting (un fel de Formula 1 pentru navigația cu vele), un sport de nișă în România, a adus un beneficiu de peste 1 miliard de euro (comunicatul oficial – aici) orașului Barcelona, din Spania, gazda întrecerii. Iar în cele 59 de zile de concurs au fost prezente aproape 2 milioane de persoane la toate activitățile organizate cu prilejul competiției.

Sportul stă la baza unei comunități sănătoase, trebuie să reprezinte un spectacol și sportul înseamnă fericire. Iar o lume cu oameni sănătoși și fericiți nu poate fi decât o lume mai bună.